Braila.net Publicradio.ro Publicmedia
Saturday 22 November 2014
Moldova
EU visa liberalisation: success for Moldova, slow progress for Ukraine

On 19 November, the EU Council acknowledged that Moldova has completed the first phase of the Visa Liberalisation Action Plan (VLAP), and agreed that it can move onto the second phase. Fulfilling the VLAP should lead to the abolition of Schengen visas. The Action Plan consists of two phases: preparation (drawing up reforms and legislative changes) and implementation (of the planned reforms).So far, the EU has granted the Action Plan on Visa Liberalisation to Moldova (in January 2011) and Ukraine (in November 2010). In addition, on 20 November the Ukrainian parliament adopted two laws on biometric documents and the protection of personal data, the lack of which had been an obstacle to concluding the first phase of the VLAP.


Commentary

  • Moldova’s passage to the VLAP’s second phase is a tangible achievement in the process of visa liberalisation with the EU. It also demonstrates Chisinau’s greater involvement in the process of coming closer to the EU, in comparison with Ukraine, which only a year ago was seen as a leader of EU integration in Eastern Europe. The Council’s decision on Moldova is also aimed at stimulating the processes of European integration, and at offering support for that country’s pro-European political forces. However, this has been weakened by the long decision-making process within the EU; it took the Council five months to take the decision, after the Commission published a report on 22 June stating that Moldova had met all the requirements of the VLAP’s first phase.
  • Implementing the VLAP’s second, implementation phase will be a much greater challenge for Moldova. Its success will now depend on progress in implementing the specific reforms. Here, however, problems may lie in the state’s limited administrative capacity; internal resistance by various interest groups to change; and the country’s deteriorating economic situation. The most serious challenges for Chisinau are reforming the justice system and the fight against corruption. The abolition of EU visas will depend on how fast Moldova implements the VLAP, as well as the political decision of the EU member states. This process may take at least two or three years.
  • For the Ukrainian government, abolishing the visa regime is a priority in relations with the EU, especially as political relations with Brussels are deteriorating, and the EU has abstained from signing the Association Agreement (AA). Unlike with the AA, the EU is not using the possible suspension of the visa liberalisation process to put pressure on Kiev, despite the latter’s undermining of democratic standards, because the VLAP programme is an instrument aimed at the society. In the case of the VLAP, the Ukrainian leadership can achieve measurable success in less time and at a lower cost than implementing the AA, which is planned for many years. However, the Ukrainian parliament’s voting through the two outstanding measures does not mean that the VLAP’s first phase has been concluded. Gaps in the legislation, concerning anti-discrimination measures and the lack of functional anti-corruption institution, still remain. If these issues were to be resolved quickly, the conclusion of the first phase and the transition to the second would be possible, albeit by mid-2013 at the earliest. However, the biometric act is controversial in Ukraine and has been criticised by non-governmental organisations, who have stated that it goes far beyond EU requirements. These organisations fear that the government will be able to collect too much information about its citizens, without adequate supervision.
 
Recursul Patriarhiei Moscovei la etnolingvistică sau manipularea prin limbaj ca procedeu de menţinere a puterii canonice

Vlad Cubreacov

 

Sub patriarhul Kiril, Patriarhia „multinaţională”, de fapt, supranaţională şi, astfel, imperială prin (auto)definiţie, a Moscovei şi a întregii Rusii promovează o nouă politică etnolingvistică.

Dragostea Moscovei pentru ucraineni

Primul element pe care l-au remarcat observatorii vieţii bisericeşti din Rusia este că versiunii ruseşti a paginii oficiale de internet a Patriarhiei din preajma Kremlinului i s-a adăugat, în premieră absolută, versiunea în limba ucraineană. Această noutate nu reprezintă, aşa cum s-ar putea crede la prima vedere, o concesie generoasă făcută credincioşilor şi clericilor ucraineni care nutresc tendinţe de emancipare canonică de tutela Moscovei. Dacă ar fi fost aşa, „multinaţionala” Biserică rusă ar fi acceptat şi versiuni ale site-ului său oficial în limbile bielorusă şi română. Despre limbile altor popoare din Federaţia Rusă convertite integral sau parţial la Ortodoxie nici nu are rost să vorbim, întrucât Patriarhia Moscovei promovează în raport cu ele, în cel mai rău caz, o politică lingvistică asimilaţionistă, iar în cel mai bun caz, una de aculturaţie, ca primă etapă a rusificării.

Înapoi la Rusia kieveană

Al doilea element ţine de conceptul „două limbi, un singur popor” lansat de patriarhul Kiril cu ocazia primei sale vizite la Kiev, la scurt timp după înscăunarea sa la Moscova. Acest concept presupune că ruşii şi ucrainenii, chiar dacă vorbesc două limbi diferite, dar intim şi puternic înrudite şi, în proporţie de 80 la sută, reciproc inteligibile, reprezintă o singură etnie, cu rădăcini comune în Rusia kieveană („Киевская Русь” în rusă şi „Київська Русь” în ucraineană).

Biserica Ruscă

Precum se ştie, manipularea prin limbaj precede manipularea socială. Şi dacă lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, imperiile se fac ele însele prin propriile lor cuvinte. La indicaţia patriarhului Kiril, titulatura „Biserica Ortodoxă Rusă” (Русская Православная Церковь) a încetat să mai fie tradusă în ucraineană ca şi mai înainte, corect, „Російська Православна Церква”, ci, într-un mod absolut ciudat, care sfidează regulile limbii ucrainene – „Руська Православна Церква”. Româneşte, ca să apelăm la un arhaism care îi desemna pe slavii răsăriteni, ar trebui să echivalăm această titulatură cu „Biserica Ortodoxă Ruscă”. Termenul „rusca/ruscă” a avut o largă circulaţie la românii intra şi extracarpatici, inclusiv în Basarabia, fiind fixat într-un şir întreg de toponime.

În ucraineana modernă şi literară, termenul „rus/rusă” sau „rusesc/rusească” se traduce invariabil şi exclusiv prin „російський/російська”. Mişcarea patriarhului a fost una subtilă, transformarea terminologică Російська/Руська vrând să arate că Patriarhia Moscovei nu este doar Biserica naţională a Federaţiei Ruse, ci şi, concomitent, a Ucrainei, ba chiar că ar fi a Ucrainei mai întâi şi abia apoi a Federaţiei Ruse, iar în subsidiar şi a Bielorusiei, adică a Rusiei Albe. Luate la un loc, Federaţia Rusă, Ucraina, Bielorusia, dar şi Republica Moldova, ar alcătui, în viziunea patriarhului Kiril, Lumea Rusă, având un singur popor şi vorbind câteva limbi înrudite, printre acestea fiind şi „moldoveneasca”.

Cu gândul tot la teritorii

Conceptele de „Русь” (Rusia Mare, Rusia Mică şi Rusia Albă), „Русский мир” – „Lumea Rusă” (Federaţia Rusă, Ucraina, Bielorusia şi Republica Moldova) sunt eufemisme pentru ceea ce Patriarhia Moscovei consideră a fi „teritoriu canonic rusesc”, ca şi pentru ceea ce, în partea europeană a fostei URSS, Kremlinul consideră a fi „vecinătatea apropiată”. Totodată, aceste concepte sunt manipulatorii. Manipularea porneşte de la cuvintele cu care operează manipulatorii, fie că sunt factori ecleziastici sau politici, fie că sunt de la Moscova, de la Kiev sau de la Tiraspol.

Limba „moldovenească” de la Moscova

După cum arătam, Patriarhia Moscovei, atât de aprig angajată într-o absurdă competiţie canonică cu Patriarhia Română în Republica Moldova, nu acceptă şi o versiune românească a site-ului său oficial. Este potrivit să ne întrebăm: de ce oare? Răspunsul este simplu şi stă la vedere. Patriarhia Moscovei, al cărei supus este, între alţii, ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, dar şi premierul Vladimir Filat şi interimarul Marian Lupu, este adepta teoriei „limbii moldoveneşti”, distincte de limba română şi a „etniei moldoveneşti”, distincte de etnia română. În plus, tributară încă panslavismului răsăritean, ea acceptă cu dificultate, ba chiar cu multă silă, alfabetul latin. Cu toate acestea, în ultimii doi ani am putut observa publicarea pe site-ul Patriarhiei Ruse a câtorva ştiri în versiune românească, cu specificarea: „Материал на: молдавском”, adică, material în limba moldovenească. Dacă ar fi indicat că respectivele materiale sunt în limba română, Patriarhia Moscovei şi-ar fi desfiinţat teoria privind aşa-zisele diferenţe etnice şi lingvistice dintre locuitorii băştinaşi ai României şi Republicii Moldova.

Câteva cuvinte despre Statutele bisericeşti

Ceea ce-i scapă însă patriarhului Kiril al Moscovei, este că subdiviziunea sa canonică din Republica Moldova declară, pentru evidente motive de conjunctură, că foloseşte, în administraţie şi în cultul liturgic, LIMBA ROMÂNĂ.

Să nu se supere nimeni pentru sintagma „subdiviziune canonică”. Statutul Patriarhiei Moscovei o consfinţeşte în articolul său 2: „Bisericile Autonome şi Autoconduse, Exarhatele, circumscripţiile mitropolitane, eparhiile, instituţiile sinodale, protopopiatele, parohiile, mănăstirile, frăţiile, instituţiile de învăţământ teologic, misiunile, reprezentanţele şi aşezămintele care intră în Biserica Ortodoxă Rusă (numite în continuare „subdiviziuni canonice” (aici şi în continuare sublinierile ne aparţin – nota noastră)) alcătuiesc canonic Patriarhia Moscovei”. Printre aceste „subdiviziuni canonice” este şi parohia „Sfântul Dumitru” din Chişinău al cărei foarte ataşat enoriaş este ambasadorul României la Chişinău Marius Lazurca, care dă un foarte prost şi molipsitor exemplu pentru protipendada de origine română de la noi. Acest soi de enoriaşi se simt confortabil în „subdiviziunea canonică” rusească, de vreme ce Patriarhia Moscovei se defineşte, în articolul 1 al Statutului său, astfel: „Biserica Ortodoxă Rusă este o Biserică multinaţională Autocefală Locală (…)”, ca, în articolul 3 al aceluiaşi Statut, să arate: „Jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse se întinde asupra persoanelor de credinţă ortodoxă care locuiesc pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse: în Rusia, Ucraina, Bielorusia, Moldova, Azerbaidjan, Kazahstan, Kirghizia, Letonia, Lituania, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Estonia, precum şi asupra ortodocşilor din alte ţări care aderă la ea benevol”. Între altele fie spus, faptul că Republica Moldova este menţionată în Statutul Patriarhiei Moscovei ca „Moldova” pur şi simplu, şi nu cu denumirea ei oficială, demonstrează o dată în plus poftele expansioniste ale Bisericii Ruse asupra întregii Moldove istorice până la Carpaţi. Altminteri, hipercentralizata Patriarhie de lângă Kremlin ar fi indicat corect denumirea statului nostru, aşa cum o face în cazul tuturor celorlalte state trecute în lista sa „teritorial-canonică”.

Centralismul n-a murit, doar un pic a aţipit

Lectura articolelor din Statutul Patriarhiei Moscovei este cât se poate de utilă. Ea ne permite să înţelegem că „subdiviziunea canonică” condusă de mitropolitul Vladimir la Chişinău nu este decât o simplă „subdiviziune”, nicidecum o Biserică naţională locală. Să urmăm însă firul lecturii. Articolul 5 al respectivului Statut statuează: „Biserica Ortodoxă Rusă este înregistrată în calitate de persoană juridică în Federaţia Rusă ca organizaţie religioasă centralizată”. Asta-i bună de tot! După centralismul democratic proclamat de Lenin, iată că avem şi un „centralism religios” proclamat de patriarhul Kiril! Centralizarea este inclusiv lingvistică, nu doar administrativă. Oricât de „multinaţională” s-ar autodeclara pretenţios şi ipocrit, Patriarhia Moscovei nu tolerează în Sinodul său decât limba rusă.

Naţionalitatea şi limba română sub Patriarhia Moscovei

Cu tot centralismul religios impus de Moscova, după cum am arătat şi mai sus, „subdiviziunea canonică” de la Chişinău, recunoaşte oficial, cu jumătate de gură, ca să nu fie auzită în capitala Rusiei, că pe mica ei parcelă din „teritoriul canonic” al Bisericii Ortodoxe Ruse se vorbeşte limba română! Chiar aşa, limba română, fără nici un fel de ghilimele sau paranteze! Articolul 6 al „subdiviziunii canonice” ruseşti de la noi glăsuieşte: „În locaşurile sfinte ale Bisericii Ortodoxe din Moldovaserviciile divine se oficiază în limba română. În unele parohii – în limbile slavonă, ucraineană, găgăuză sau bulgară, în dependenţă denaţionalitatea şi doleanţele credincioşilor din respectiva parohie”. Când recunoaşte, în răspăr cu centrul religios de la Moscova, că foloseşte limba română, „subdiviziunea canonică” recunoaşte că şi majoritatea covârşitoare a credincioşilor din parcela sa sunt de naţionalitate română. Logica juridică sănătoasă care transpare din articolul 6 al Statutului se sprijină pe legătura dintre limba de cult şi naţionalitatea credincioşilor, fie ei majoritari sau minoritari. Articolul 6 denunţă şi răstoarnă toată propaganda făţarnică a Patriarhiei Ruse care se străduieşte să-şi justifice jurisdicţia peste ortodocşii de naţionalitate şi de limba română din Republica Moldova prin nişte numai de ea ştiute „diferenţe” dintre „limba moldovenească” şi limba română, dintre „etnia moldovenească” şi etnia română. Este chiar de mare mirare că Patriarhia Moscovei nu a intervenit până acum şi nu a luat măsurile de rigoare, după cum îi stă în nărav, ca articolul 6 al Statutului „subdiviziunii canonice” din Republica Moldova să fie adus în conformitate cu doctrina Patriarhiei Ruse despre români şi moldoveni.

Că Moscova îi consideră pe credincioşii ortodocşi „de naţionalitate moldovenească” drept mezini de pripas ai Lumii Ruse, este clar. Ceea ce nu este limpede deloc, este de unde şi până unde s-au luat credincioşii „de naţionalitate română” şi limba română, în general, în cuprinsul necuprinsei Lumi al celor trei Rusii. Este însă de prisos să ne punem această retorică întrebare. Că doar n-o fi fost tocmit articolul 6 din statutul „subdiviziunii canonice” locale a Bisericii Ruse doar pentru ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca.

Toamna Patriarhului rus pentru număratul bobocilor români

Chestiunea etnolingvistică, împletită cu cea teritorial-canonică, este una de mare preocupare pentru patriarhul Kiril. Guvernul condus de Vladimir Filat, colegul de jurisdicţie şi de parohie al ambasadorului Lazurca, ca şi „subdiviziunea canonică” în frunte cu mitropolitul Vladimir ne-au anunţat că aşteaptă vizita patriarhului rus în Republica Moldova între 9 şi 12 octombrie. Pregătirile sunt în toi. Episcopul Marchel Mihăiescu de Bălţi şi Făleşti (Patriarhia Moscovei), împreună cu fostul ministru al Apărării al Republicii Moldova, Valeriu Pleşca, ca emisari ai mitropolitului Vladimir, au efectuat zilele acestea o vizită tocmai la Irkuţk, în Siberia Orientală, pentru a-l întâlni pe patriarhul Kiril, cu care să pună la punct detalii ale anunţatei vizite în Republica Moldova. Contrar unor ştiri apărute în presă, despre o posibilă contramandare a vizitei şi despre un presupus atac de cord suportat de către patriarhul Kiril, acesta este bine sănătos şi aproape permanent călător, în inspecţii, prin foarte centralizata sa patriarhie.

Jarul Patriarhului rus în capul Ţinutului Herţa

Preotul Mihail Jar

Preotul Mihail Jar

Ceea ce nu s-a ştiut până mai ieri, dar a transpirat deja din cercurile bisericeşti către presă, este că aceste pregătiri vizează „descălecarea patriarhală” nu doar în Republica Moldova, ci şi într-o altă zonă, tot în cuprinsul Moldovei istorice, mai exact în ţinutul Herţa din actuala regiune Cernăuţi incorporată Ucrainei. Este vorba de mănăstirea Bănceni condusă de preotul Mihail Jar, un cleric de origine română şi un înflăcărat adept al jurisdicţiei moscovite peste români. Raionul Herţa este un ţinut curat românesc, etnicii români constituind peste 95% din populaţie. Aceşti români, populând compact regiunea, sunt aproape sută la sută pe stil nou, o excepţie în tot cuprinsul Lumii Ruse. Mănăstirea de la Bănceni este însă singura „subdiviziune canonică” de stil vechi implantată în interiorul ţinutului Herţa. Dorinţa preotului Mihail Jar, ca şi intenţia patriarhului Kiril, este de a transforma mănăstirea de la Bănceni în stavropighie patriarhală, adică într-un avanpost canonic moscovit, subordonat direct Patriarhului întregii Rusii, la doar câţiva kilometri de actuala frontieră cu România. Astfel, Biserica Rusă vrea să mai împlânte un ţăruş „canonic” (patriarhul Kiril consideră că tot ceea ce este rusesc pe pământul Moldovei istorice este „foarte canonic”, după cum tot ceea ce este românesc este cât se poate de „necanonic”). Stavropighia patriarhală rusă de stil vechi înfiptă în inima ţinutului Herţa este gândită la Moscova şi ca un fel de bornă de hotar a „teritoriului canonic” al ceea ce patriarhul Kiril numeşte „Sfânta Rusie”. Este vorba despre o sfidare şi despre un avertisment adresate Bisericii Ortodoxe Române din trupul viu al căreia Patriarhia Moscovei a muşcat şi a înghiţit dintr-o înfulecare hălci mari şi grase: Basarabia întreagă, sfârtecată la rândul ei în trei, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Pentru că hălcile româneşti îi mai produc „Sfintei Rusii” indigestie, s-a decis „rumegarea” cu metodă şi sistem a respectivelor bucăţi (sau bucate?), deosebit de nutritoare pentru flămândul pântece imperial. Că stavropighia de la Bănceni are menirea unui focar de răspândire a limbii ruse, nu încape nici o îndoială, această mănăstire fiind singura din ţinutul Herţa în care paralelismul lingvistic româno-rus a fost deja impus. Sursele noastre bisericeşti susţin că pe românii din Herţa îi va podidi nu doar bucuria de a-i închina mănăstirea Bănceni patriarhului Kiril, ci şi de a-i primi, ca oaspeţi aleşi şi pe premierul rus Vladimir Putin, împreună cu preşedintele ucrainean Victor Ianukovici. Nu punem mâna în foc că va fi anume aşa, dar tot am da puţin crezământ surselor noastre bine informate, aflând că preotul Mihail Jar este duhovnicul preşedintelui Ianukovici.

Tot imperiul cu Biserica şi drăcoveniile lui

Este naiv să credem că în octombrie „multinaţionalul” patriarh rus Kiril va sluji la Chişinău în limba română. Sau la Băncenii din românescul nostru ţinut Herţa. Şi nici nu-şi va citi discursurile în limba română, aşa cum a făcut-o fostul Papă polonez Ioan Paul al II-lea la Bucureşti, când a sărutat pământul strămoşilor noştri şi a omagiat Ortodoxia de limbă latină. Este la fel de naiv să credem că marele şi duhovnicescul părinte moscovit al ambasadorului Lazurca va dispune încropirea unei versiuni în limba română a paginii de internet a patriarhiei sale „multinaţionale” şi „multilingve”. Patriarhia Moscovei, de la care duhneşte rău a imperialism ţarist şi sovietic, se căzneşte să clădească o Lume Rusă nu de dragul românilor sau a limbii române, cu geniul şi frumuseţile ei. Văzându-i vorbele şi faptele de până acum, putem fi siguri că una dintre principalele idei, obsesivă şi atât de păgână, din capul patriarhului Kiril este cea imperială rusă. Iar imperiul rus a avut şi are tendinţa uniformizării, adică a rusificării. Dacă nu forţate ca înainte, silenţioase. Astăzi Moscova nu mai dă năvală peste noi, nici în Basarabia şi nici în Herţa, cu tancurile. Ea vine cu buze mieroase, cu tămâie şi cu agheasmă. Dacă ocupaţia cu tancurile sau alte drăcovenii nu mai merge, merge ocupaţia cu patrafirul şi omoforul. Iar Patriarhia Moscovei are omofor larg, încât chiar câteva planete sunt prea puţine ca să încapă sub el.

Post-scriptum: La doar o zi de la postarea materialului pe internet, presupunerile noastre s-au confirmat. Patriarhia Moscovei şi-a lansat „versiunea moldovenească” a site-ului său. Faptul se datorează existenţei unui proiect al Bisericii Ruse, care ne anunţă: „În data de 1 octombrie 2009 a fost deschisă noua versiune a portalului. În data de 19 iunie 2010 a început să activeze versiunea ucraineană a sitului, iar din data de 7 septembrie 2011 a fost deschisă în mod oficial versiunea moldovenească”. Adresa site-ului este: http://www.patriarchia.ru/md/. Serviciul de presă al „subdiviziunii canonice” ruse din Republica Moldova se laudă şi se bucură, aducându-ne la cunoştinţă că „recent în reţeaua internet a apărut versiunea în limba de stat pentru site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei”. Patriarhia Moscovei şi oamenii săi din „subdiviziune” se tem de sintagma „limba română” ca dracul de tămâie.

 
The consequences of electing the President of Moldova

On 16 March, Moldova’s parliament elected as president Nicolae Timofti, a judge, the candidate of the ruling Alliance for European Integration (AIE), and the chairman of the Supreme Judiciary Council. In addition to the members of the three parties forming the AIE (who together hold 58 seats in parliament) and one independent member, three deputies from the so-called Igor Dodon group (who left the Communist Party last year), voted for Timofti, which allowed the required majority to be reached. The opposition Communists refused to accept the legality of the choice, despite its confirmation on 19 March by the Constitutional Court, and urged the public to civil disobedience. On the day of the election in parliament, the Communist Party held a thirty-thousand strong demonstration in the centre of Chisinau, the largest protest since the post-election protests by the then anti-communist opposition in April 2009.

Commentary

  • The election of the president has broken the political deadlock in which Moldova had found itself since the parliamentary elections in 2009, after which the parliament was unable to put together the qualified three-fifths majority required to elect a president. As a result of the expiry in April 2009 of Vladimir Voronin’s term as president of Moldova, the country lacked a head of state (a role which parliamentary speaker Marian Lupu filled on a temporary basis).
  • Nicolae Timofti is a new person in politics; he has had no ties to any party and does not have his own political base. His statements suggest that he fully supports the pro-European AIE program. The president has limited prerogatives, the most important being the right to designate a Prime Minister. It seems unlikely that President Timofti will use his powers against the current government, and will in fact play a role in consolidating the ruling coalition.
  • The election of the President means the danger of early parliamentary elections has been averted; these would probably have been won by the Communists. Thus, the current government will have two and a half years to implement the reforms it has announced, with the aim of bringing Moldova closer to the EU. Yet this does not mean the disappearance of threats to the Alliance’s rule. Strong opposition is provided by the Communists, who are demanding the dissolution of parliament. A continued pro-European course may also be threatened by the reconfiguration of the ruling coalition, if the pro-Romanian Liberal Party of Mihai Ghimpu is replaced by the pro-Russian Party of Socialists under Igor Dodon. However this scenario, which Dodon is openly working for, is not very likely, as it requires two conditions: acute conflict between the coalition parties, and the defection to the Socialist Party of at least two Communist deputies.
  • Moldova’s emergence from its long political crisis is a setback for Russia, which sees the present ruling coalition as excessively pro-Romanian and pro-European. It is symptomatic that the new president has not yet received congratulations from the Russian president, although the Presidents of Romania and Ukraine have found time to congratulate him, as have representatives of EU institutions. According to Russian media reports, on the day Nicolae Timofti was elected President, the Russian Security Council decided to grant the authorities of Transnistria a subsidy of US$150 million. This indicates that the election of a President of Moldova will not change Moscow's cool relations with Chisinau.
 
A risky attempt to break the political deadlock in Moldova

On 15 January, the leaders of the three parties in Moldova’s ruling coalition, the Alliance for European Integration, announced that a referendum would be held in April to modify the procedures for presidential elections. This change will involve reducing the number of votes needed in parliament to elect a president from 61 (a three-fifths majority) to 51 (50% +1). The Alliance hopes in this way to avoid another, third in a row, early parliamentary elections, fearing that the opposition Communist Party could win them. However, the Alliance’s initiative is risky, and could have counter-productive effects.


A stable political crisis

For nearly three years, Moldovan parliaments have failed to elect a president. There are three reasons for this. Firstly, a candidate must win the support of up to three-fifths of the deputies. Secondly, the political scene is polarised between the Communist camp (who are pro-Russian) and the anti-Communist camp (who are European-oriented), and there is deep distrust between the leaders of both camps. Thirdly, there is a stable distribution of electoral sympathies, which has not allowed either of the camps to win three-fifths of the seats in three consecutive elections. This inability to choose a president, in turn, destabilises the political situation in the country, because under the constitution a parliament which cannot choose a president must be dissolved. Together with the provision that early elections cannot be held within a year of the previous elections, this means that even a stable parliamentary majority cannot hope to remain in power longer than a year to year and a half. In this situation, it is not possible to govern the country efficiently, much less carry out the long-term reforms which Moldova urgently needs.
Furthermore, the decision of the Constitutional Court on 12 January made choosing a president effectively impossible under the current rules. The court annulled the attempt made last 16 November to elect the president in parliament, by invoking a constitutional violation of the requirement to hold the ballot in secret (some of the deputies showed their completed ballots before putting them into the ballot box). This decision by the court opened up the possibility that in the future any group of deputies could sabotage the process of electing the president.


The coalition’s tactics

For the second time, the ruling Alliance has found itself in a situation where, because it does not have a three-fifths majority in parliament, and is unable to find a common candidate with the opposition, it is obliged after a year of government to call early elections once again. As a result, the coalition is once again trying to avoid early elections by proposing to hold a referendum to change the procedure for electing a president. The Alliance already made such an attempt in September 2010, when it proposed the introduction of universal direct presidential elections, an idea which enjoys wide public support. The majority of voters supported the project, but due to the low turnout (29% instead of the required 33%) the results of the referendum were not binding.
There is a serious risk that resorting once again to a referendum will end in failure, even if the coalition abolishes the minimum turnout threshold. The Communists will seek to transform the referendum into a plebiscite on public trust in the government and a vote against the Alliance’s proposals. Recent opinion polls show an increase in the Communists’ popularity, and very low ratings for the Alliance government. Moreover, due to a constitutional ban on putting the same proposal to a referendum within two years, the Alliance cannot offer the direct elections which are popular among the public, but only a reduction of the required majority when electing the president in parliament, from three-fifths of the deputies to 50%+1. A recent public opinion poll suggests that the plurality of voters is against the election formula proposed by the ruling coalition (with only 30% supporting, 40% against and 30% undecided).


Prospects for further development of the situation

Paradoxically, even if the alliance wins the referendum on the matter, the Communists may benefit most. Some experts argue that for legal-constitutional reasons the modified procedure could not be used in the current parliament, and therefore it will have to be dissolved. If the Constitutional Court favours this view (and the Communists would certainly solicit its opinion), the Alliance would not avoid early elections, and the Communists would most likely win. Then, the amendment adopted in the referendum would allow them to choose a president without having to negotiate a compromise with the Alliance’s parties.
The Alliance has adopted such a risky strategy, because the alternative – voting for Leonid Talmaci, a former head of the Central Bank who is formally unaffiliated with any political party and whom the Communists recently put forward for the post – seems even more dangerous. Prime Minister Filat might have feared that a new president who owed his position to the Communists would dismiss the government, and try to form a pro-Russian coalition with the Communists, Socialists and some members of the Democratic Party.
The Alliance’s decision to hold a referendum will escalate the political conflict in Moldova. Due to the expected opposition from the Communists, and the disappointment of Alliance supporters with the performance of the current government, its chances of winning the referendum seem rather low – the more so as the parties forming the Alliance are unlikely to present a unified position during the pre-referendum campaign.
The concentration of the ruling camp on the referendum campaign during the coming months will cause further delay in carrying out necessary reforms (announced in late 2011) to the judiciary, local government, and the Ministry of Internal Affairs. However, even if the current government wins the referendum, it is possible that the Constitutional Court will deem that the new procedure for electing a president cannot be used by the current parliament, thus forcing its dissolution and – once again – early elections.

 
Baletul lui Filat cu Smirnov şi Voronin

Vlad CUBREACOV, Flux.md

Geopolitica bate politica internă. Republica Moldova a ajuns într-un moment critic, când procesele geopolitice încep a produce efecte concrete şi majore asupra raporturilor de putere din interiorul ţării. Reconfigurarea geopolitică, prin noile înţelegeri ruso-germane privind zona noastră, determină o reconfigurare politică la Chişinău. Vladimir Filat este principalul instrument şi agent de influenţă geopolitică în a cărui sarcină s-a pus gestionarea acestui proces de reconfigurare politică internă. Totul porneşte de la interesele Germaniei şi Rusiei, care, în complicitate vădită, nu vor ezita să sacrifice interesele naţionale ale Republicii Moldova.


Filat „are mandat” şi garanţii germane pentru acţiunile sale de realizare a planului convenit de Berlin şi Moscova pentru federalizarea Republicii Moldova şi, în definitiv, pentru menţinerea ei, ca satelit, pe orbita Kremlinului. Miza reală pentru care i s-a dat lui Filat acest „mandat” extern o constituie, oricum ai da, însuşi destinul de mai departe al Republicii Moldova. Astfel se explică faptul că Filat este persona grata atât la Tiraspol, cât şi la Berlin. Baletul său din ultimele zece luni cu Smirnov şi Voronin, iar mai nou şi cu Dodon, nu sunt decât o proiectare la scară mică a marilor jocuri de putere ale nemţilor şi ruşilor. În rest, toate declaraţiile, combinaţiile şi manevrele lui Filat pe scena politică internă, precum şi conflictul său de putere cu Lupu, Plahotniuc şi Ghimpu, dau expresie unor interese locale de natură economică. Ceea ce a reuşit Filat este că a compatibilizat interesele geopolitice externe (în special, ruso-germane) cu propriile sale interese de menţinere la putere şi de creştere continuă a veniturilor sale ca om de afaceri. Metodele la care recurge Filat pot da eficienţă doar dacă au la bază sofisme clasice, adică dacă apelează la problematica reală, propunând soluţii corecte de principiu, chiar dacă aceste soluţii corecte nu sunt aplicabile în condiţiile actualei configuraţii politice. Este exact ca în aritmetică: una scrii (spui) şi alta ai în minte. Totodată, declaraţia demonstrează că Filat îl contrazice chiar pe Filat. Vom arăta mai jos cum anume şi în ce măsură, pentru a vedea gradul de contradictorialitate dintre vorbele şi faptele lui Filat.

Să urmărim pe scurt cum s-a derulat aplicarea planului lui Filat. Acesta ia în calcul posibilitatea să-şi prezinte demisia, după cum a declarat el însuşi acum mai bine de o săptămână. Declaraţia a venit pe fundalul unor „consultări” cu reprezentanţii diverselor segmente sociale şi categorii profesionale, de la sindicate şi patronate, la culte religioase, societatea civilă şi unele partide politice.

Aşa cum scriam şi în numărul trecut al publicaţiei noastre, Filat a dorit „consultările” cu tot felul de lume ca eşafodaj pentru adevăratele consultări cu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. Luni, 11 iulie, Vladimir Filat s-a întâlnit cu Vladimir Voronin, cu care a discutat între patru ochi, în spatele uşilor închise. În aceeaşi zi, preşedintele PLDM a discutat telefonic de câteva ori şi cu Igor Dodon, alt reprezentant de vârf al PCRM. Şi Filat, şi Voronin, şi Dodon au fost mai mult decât zgârciţi în a da declaraţii sau a face comentarii pe marginea consultărilor pe care le-au purtat departe de ochii şi urechile opiniei publice. Şeful Serviciului de presă al Guvernului a promis că premierul îşi ia o pauză de 24 de ore până când va da prima declaraţie despre consultările sale cu PCRM. În seara zilei de marţi, 12 iulie, a urmat declaraţia oficială a lui Filat. O declaraţie încheiată la toţi nasturii, bazată pe probleme reale, grave şi stringente, dar sofistică prin excelenţă ca manieră de prezentare, întrucât nu oferă soluţii aplicabile. Adică, totul e bine în teorie, dar nerealizabil în practică. În mod obişnuit, o asemenea declaraţie trebuia făcută şi asumată în numele AIE, nu doar a PLDM. Miercuri, 13 iulie, a urmat conferinţa de presă a lui Vladimir Voronin, care a consunat, în parte, cu cele declarate de Filat.

Să trecem în revistă tezele de bază din declaraţia capului PLDM. Ce propune acesta în principal? Câteva lucruri clare, pe care este greu sau imposibil să le răstorni: 1) evitarea alegerilor parlamentare anticipate, văzute ca o catastrofă; 2) modificarea consensuală a Constituţiei, ca formă de eliminare a impedimentelor legale pentru alegerea şefului statului; 3) alegerea consensuală a Preşedintelui republicii în persoana unei figuri neutre politic; 4) responsabilizarea membrilor Cabinetului de Miniştri; 5) desfiinţarea Prezidiului Guvernului; 6) depolitizarea organelor de drept şi a justiţiei; 7) renunţarea la anticomunismul de paradă. Toate aceste teze merită a fi dezghiocate şi comentate. Le vom lua pe rând.

Evitarea alegerilor anticipate. În ultimii doi ani, Republica Moldova a trecut prin caruselul a trei scrutine parlamentare (5 aprilie 2009, 29 iulie 2009, 28 noiembrie 2010) şi a unui referendum eşuat (5 septembrie 2010). Aceste exerciţii democratice ne-au costat circa 160 de milioane de lei de la Bugetul de Stat, fără a produce efecte politice de substanţă şi pozitive. Mobilul pentru respectiva gimnastică democratică costisitoare a derivat din „revoluţia de la 7 aprilie 2009” şi scopurile ei declarate, dar, mai ales, din cele nemărturisite. Vorbim de costuri, pentru că celor 160 de milioane de lei trebuie să le adăugăm circa 1 miliard de lei, mărimea pagubelor aduse proprietăţii publice ca urmare a devastării, incendierii şi jefuirii clădirilor celor mai importante instituţii ale statului: Parlamentul şi Preşedinţia. Întrebarea este acum: cine suportă costurile pentru aventurile politice ale liderilor „revoluţiei de la 7 aprilie” ajunşi la guvernare? Plăteşte domnul Filat? Nu. Plătesc cei care au devastat, incendiat sau jefuit? Nu. Plătesc cei care au provocat anticipatele repetate şi referendumul lor inutil? Nu. De ce? Pentru că cinismul lui Filat şi al celor împreună cu el nu are margini, fapt pentru care ne obligă pe noi, cetăţenii de rând, să suportăm, în condiţii de criză economică şi de sărăcie extremă, aceste cheltuieli absurde. Este bine că în ultimul ceas, Filat declară că nişte noi alegeri parlamentare anticipate reprezintă „un dezastru”. Pentru a ajunge însă la această concluzie elementară şi evidentă era, oare, nevoie de atâta uzură (timp, speranţă şi bani aruncaţi în vânt)? După felul cum a vorbit Filat despre nevoia evitării anticipatelor putem admite că scopul său real ar putea fi tocmai contrar celui declarat. Coroborat cu recentele ameninţări despre o eventuală demisie a Guvernului, admitem că, de fapt, Filat doreşte să provoace anticipatele, în speranţa că-şi va consolida poziţiile în urma lor. Vom vedea ce va urma.

Modificarea Constituţiei prin consens parlamentar. Corectă idee. Aceasta invalidează aventura din 5 septembrie 2010, numită „referendum constituţional”, pe care ne-a pus-o în cârcă tocmai Filat şi compania. Modificarea Constituţiei, în partea care se referă la modul şi baremul pentru alegerea şefului statului, trebuia operată de mult. Voinţa politică a domnului Filat şi a întregii AIE a fost însă alta, diametral opusă, până acum. AIE şi Filat au călcat pe aceeaşi greblă pe care călcaseră anterior comuniştii prin insistarea încăpăţânată pe candidatura unuia şi aceluiaşi prezidenţiabil fără şanse. Singura diferenţă este că PCRM s-a cramponat de Zinaida Greceanâi, pe când AIE – de Marian Lupu. Pe fond însă – nici o diferenţă. Ostatici ai mentalităţii de baricadă, nici comuniştii nu au fost capabili de dialog cu AIE, după care nici AIE nu a fost capabilă de dialog cu PCRM. Şi carul politic este împotmolit în aceeaşi mocirlă, departe, foarte departe de interesul naţional real. Este oare cazul să mai amintim că anume PPCD a insistat de vreo doi ani încoace ca Legea fundamentală să fie modificată prin consens? Articolele lui Iurie Roşca şi Ghenadie Vaculovschi, documentele oficiale ale PPCD şi, în sfârşit, „masa rotundă” iniţiată tot de PPCD în toamna anului trecut cu participarea partidelor politice extraparlamentare, ignorată cu desăvârşire de toate cele parlamentare, pledau anume asupra modificării în mod consensual a Constituţiei? Iar fiecare articol din Constituţie era propus concret, în formula îmbunătăţită, astfel încât să se evite pentru totdeauna blocajele respective.

Alegerea prin consens a unui candidat neafiliat politic în funcţia de Preşedinte al republicii.Bineînţeles că anume aceasta este formula de care are nevoie Republica Moldova, ţinând cont de configuraţia politică a Parlamentului emanat de populaţie. Vrea să ne spună domnul Filat de ce s-a opus unei asemenea formule pe durata celor doi ani cât a guvernat? Să fie acum la mijloc doar mintea sa cea de pe urmă? Posibil. Aplicarea acestei soluţii presupune, în mod obligatoriu, capacitate de dialog, spirit realist şi rezonabil, renunţarea la confruntare şi axarea pe interesul naţional de depăşire a crizei şi de asigurare a stabilităţii politice. De altfel, tot aici amintim că PPCD propune anume această formulă de câţiva ani buni, în scris, public, prin demersuri şi argumentări teoretice, cu exemple din modelul de republică parlamentară consacrată. În plus, reducerea atribuţiilor şefului statului, necesară în mod obiectiv, ar face actorii politici de prim rang să nu mai aspire la funcţia respectivă, ci la cea de premier, de membru al Guvernului, de deputat etc. Dar surzenia, miopia şi fudulia celor „de sus” i-au făcut să treacă cu vederea şi această iniţiativă. Acum, mai nou, Filat iese cu improvizaţia de amator, el, care zice că e jurist (să înţelegem că ceva mai instruit decât Ghimpu, lucru uşor de demonstrat în raport cu mizeria profesională a ultimului), a lansat o formulă naivă, care îi ascunde obsesiile prezidenţiale, de alegere a şefului statului fără analogii în lume. Aşadar, omul zice că după două tentative de alegere a Preşedintelui, eşuate în Parlament, ar trebui să urmeze alegerea directă a şefului statului prin vot universal? Curat-murdar! Ca la noi, la nimeni! Aşa îl învaţă nemţii pe Filat? De ce nu îi bagă în cap modelul german, de pildă? Aici e toată buba. Oricum ai suci-o, nu la reducerea atribuţiilor şefului statului se gândeşte Filat, ci la concentrarea întregii puteri în mâinile acestuia, funcţia respectivă fiind jinduită fie de el însuşi, fie pregătită pentru vreun ortac de-al lui. Ion Sturza, de pildă. Putere pentru bani şi bani pentru putere, iată cercul vicios din care nu poate ieşi Filat-politicianul, că Filat-omul de stat încă nu s-a născut.

Responsabilitatea pentru actul de guvernare. Pentru că aici domnul Filat vorbeşte de funie în casa spânzuratului, trebuie să deschidem o paranteză. Pe timpul guvernului ADR, condus de Ion Sturza şi din care Vladimir Filat a făcut parte, ca ministru de Stat, între 12 martie şi 12 noiembrie 1999, PPCD a introdus oficial iniţiativa de lege cu privire la răspunderea ministerială. Acel proiect, inspirat din cadrul legislativ german, a fost avizat negativ de guvernul Sturza-Filat, zăcând şi astăzi în Parlament. Nu ni s-au dat în ultimii doi ani nici un fel de explicaţii valabile de ce guvernele Filat I şi II, grupul parlamentar al PLDM sau majoritatea AIE nu au reluat, poate chiar într-o formulă îmbunătăţită, proiectul de lege cu privire la răspunderea ministerială. Ce piedici i-au stat doi ani de zile domnului Filat ca să alinieze cadrul nostru legislativ la cel german, să zicem, în materie de răspundere ministerială? Asemenea piedici nu au existat. De aceea suntem foarte rezervaţi cu privire la sinceritatea lui Filat când enunţă de la tribuna guvernamentală acest punct din declaraţia sa. Poate un proiect de lege cu privire la răspunderea ministerială va fi aprobat de Guvernul Filat şi introdus în Parlament, în procedură de urgenţă, în zilele următoare. Bine, să o vedem dacă este aşa. Dacă însă faptul nu se va întâmpla, înseamnă că Filat face, pentru a câta oară, dovada politicianismului şi aburelii, la care se dedă, deocamdată, cu oarecare succes. Aşa sau altminteri, ţara are nevoie de Legea răspunderii ministeriale. O asemenea lege ar răsturna multe lucruri prost aşezate în Republica Moldova şi le-ar pune la locul lor, într-o ordine firească, simplă şi dreaptă.

Desfiinţarea Prezidiului Guvernului. Genială soluţie! Cum de l-o fi vizitat această idee pe Filat acum, de vreme ce Prezidiul Guvernului, adică acest soi de Guvern în Guvern, a fost creat tocmai cu mâna lui şi a colegilor săi de partid şi de guvernare? Poate spune acum Filat, care s-a autodeclarat, cu modestia ce-l caracterizează, „politicianul numărul unu în Moldova”, de ce a acceptat crearea Prezidiului Guvernului cu doar 6 luni în urmă? Morala acestei întrebări retorice este: cine nu are suficiente probleme reale, şi le creează, ca să poată combate mai apoi adânc. Probabil, toată lumea este curioasă dacă Guvernul Filat va iniţia sau nu modificarea Legii cu privire la Guvern (articolele 25 şi 26) pentru desfiinţarea acestui adevărat Politbiuro brejnevian, creat de AIE 2 – atenţie! – în ianuarie 2011. Nu era mai simplu ca Filat, decât să facă declaraţii pe un ton grav în acest subiect, să le fi prezentat presei şi opiniei publice proiectul de lege iniţiat de Guvern sau de măcar un singur deputat PLDM despre operarea de modificări la Legea cu privire la Guvern? Ca să nu-l mai doară capul de domnul prim-ministru din cauza Prezidiului Guvernului său. Desigur că era mai simplu. Dar nu fondul chestiunii îl preocupă pe Vladimir Filat, ci posibilitatea de a exploata subiectul în dezbaterea publică. Oricum, Prezidiul trebuie desfiinţat. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Tot aici mai adăugăm că, da, am observat, Filat şi-a exprimat nemulţumirea faţă de această formulă încă de la început. Pentru el era clar că Plahotniuc, prin oamenii săi, Lupu şi Ghimpu, îi pune căpăstru pe grumaz, îl leagă fedeleş din start. Atunci Filat a înghiţit, icnind, găluşca. Tactica lui era limpede. OK, băieţi, trec şi peste asta, numai alegeţi-mă încă o dată premier, ş-apoi să vedeţi voi, după ce mă instalez în jilţ cum voi întoarce nu numai proţapul, dar şi tunurile contra voastră.

Depolitizarea justiţiei şi a organelor de drept. Mare subiect. Şi deosebit de important. Acum şi Serviciul pentru Informaţii şi Securitate (SIS), şi Procuratura Generală (PG), şi Ministerul Afacerilor Interne (MAI), şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) sunt politizate. Să nuanţăm un pic. Dacă funcţiile de ministru de Interne şi de director al CCCEC fac parte din Executiv, ele mai pot avea conducători emanaţi de partide, fiind funcţii politice. Deşi şi aici sunt necesari profesionişti, nu unelte de făcut bani pentru cei care i-au instalat. Dar SIS şi Procuratura, prin definiţie, prin norma legală, sunt depolitizate. Juristul Filat nu ştia despre asta? Ştia, fireşte, cu toată suficienţa lui profesională. Dar a consimţit să semneze un acord de constituire a AIE cu cele două funcţii trecute la pachet în algoritm. De ce a dat cele două funcţii lui Ghimpu şi Plahotniuc sau, poate, ultimului, care îl foloseşte pe Ghimpu pe post de mameluc? E simplu. Ca să-şi poată rupe şi el ce îi trebuie: MAI, Vama, Grănicerii (cele trei structuri care „coordonează” „coridoarele verzi” pentru contrabanda cu ţigări), Învăţământul, Sănătatea, Finanţele (trei domenii unde corupţia este la ea acasă şi în floare) şi altele câteva. Ţara privită ca o pradă bună de partajat între mâncăi, iată optica „băieţilor deştepţi”. Acum Filat vrea să le ia felia de caşcaval de la gurile (la fel de) nesăţioase ale „partenerilor” săi de jaf (pardon, de guvernare!) ca să ingurgiteze el mai mult.

Aşadar, oamenii din fruntea structurilor despre care vorbim au ajuns în funcţii ca urmare a aplicării algoritmului de partajare politică stabilit de AIE. Când abordează subiectul, Filat datorează explicaţii privind faptul că a acceptat partajul politic în cazul acestor structuri ale statului. Să ne amintim că Filat este cel care a blocat desemnarea viceminiştrilor tocmai pentru că şi-a dorit un algoritm politic mai avantajos pentru PLDM. În orice democraţie normală, dacă e vorba despre o republică, doar funcţiile de Preşedinte, deputaţi, prim-ministru şi miniştri sunt funcţii politice. În rest este vorba doar despre funcţii ocupate stabil de tehnicieni fără culoare politică. Filat se referă şi la justiţie. Păi, cum altfel, de vreme ce chiar el este cel care este în cauză şi la demiterea repetată a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, pentru motive politice şi cu încălcarea flagrantă a procedurilor legale, şi la modificarea componenţei şi structurii Consiliului Superior al Magistraturii. Tocmai din acest motiv considerăm că frazeologia despre depolitizarea justiţiei nu este decât un pretext care să justifice divorţul PLDM de PD şi PL, ca şi idila PLDM cu PCRM.

Renunţarea la anticomunismul de paradă. Filat are aici şi acum dreptate. Dacă eşti comunist, trebuie să fii unul adevărat, nu de carton. Şi dacă eşti anticomunist, nu trebuie să fii unul doar de paradă şi pentru motive de propagandă deşartă. Anticomunismul lui Filat („Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti!”) nu a fost decât o demagogie cu priză la publicul elector încă destul de credul. Marile şi adevăratele confruntări din Republica Moldova nu au fost, nu sunt şi nici nu vor fi încă mult timp înainte de natură ideologică sau doctrinară. Ele sunt de natură strict geopolitică şi de bătaie pentru ciolanul puterii. Şi aşa va fi cât Moscova îşi va „accentua interesul” pentru zona noastră, iar Europa (recte Germania), vorba Protocolului adiţional secret la Pactul Ribbentrop-Molotov, îşi va declara „totalul dezinteres” faţă de acest teritoriu. Şi aşa va fi câtă vreme reformele vor fi blocate, iar partidele oligarhice vor „învinge” la alegeri cu metode banditeşti, prin manipulare şi mituire a alegătorilor. Voronin, cu toată averea sa şi a familiei sale, este comunist cum sunt moldovenii chinezi, iar Filat este anticomunist cum este şi popă, vorba omului din popor. Împărţirea societăţii în comunişti şi anticomunişti, ca şi exacerbarea ostilităţilor ideologico-doctrinare au fost şi sunt o banală perdea de fum îndărătul căreia se ascund doar interese de putere, fie că sunt financiare sau geopolitice. Dialogul cu Voronin şi cu PCRM este posibil şi necesar. Problema ţine doar de finalitatea dialogului. Dacă în urma acestui dialog civilizat sunt protejate interesele naţionale ale Republicii Moldova, el este salutabil. Şi dimpotrivă, dacă interesele naţionale sunt ameninţate, dialogul trebuie respins şi condamnat.

Am dezghiocat puţin principalele teze din declaraţia lui Filat. Mai este însă ceva de spus. Ceva care nu poate să nu deranjeze pe cineva care se consideră democrat prin excelenţă şi încă „politicianul numărul unu” al ţării. Pe timpul primului mandat de premier al lui Vasile Tarlev, la Guvern a fost instituită o practică (deja o cutumă) de râsul curcilor. La ora fixată pentru şedinţele de Guvern, toţi membrii Cabinetului stăteau cuminciori în fotoliile lor, iar primul ministru, ocupat cu treburile ţării, precum se şi cuvine, intra cu o mică întârziere. La intrarea premierului, un funcţionar de la guvern dădea semnalul ca miniştrii să se ridice în picioare, în timp ce respectivul băiat de curte striga din toţi bojocii: „Excelenţa Sa, Prim-ministrul Republicii Moldova, domnul Vasile Tarlev!”. Abia după ce Excelenţa Sa lua loc, aveau voie să-şi lase corpurile în fotolii şi miniştrii. Cutuma a prins vechime, pentru că a fost aplicată şi în timpul Excelenţei Sale, Zinaida Greceanâi. Partea ridicolă a lucrurilor este că, în primul său mandat, şi boierosul Vladimir Filat a vrut să li se amintească miniştrilor cât de Excelenţă este dumnealui, iar băiatul de curte a răcnit săptămână de săptămână acelaşi refren în debutul şedinţelor de guvern: „Excelenţa Sa, prim-ministrul Republicii Moldova, domnul Vlad Filat!”. A urmat Guvernul Filat II şi cutuma instituită de comunişti tot cutumă a rămas, căci Excelenţa Sa Filat a vrut şi vrea să se simtă în continuare important. Şi asta nu e tot. Premierul a evitat să vorbească în declaraţia sa de marţi seara despre năstruşnica iniţiativă privind anularea imunităţii parlamentare. La acest subiect vom reveni însă cu o altă ocazie.

În concluzie, Filat face un joc. Jocul este complex şi comportă riscuri. Riscurile le acoperă cu „mandatul” german. Cât durează jocul, Filat îşi poate căuta liniştit de afacerile sale grase. Pentru asta are de plătit nişte poliţe celor care l-au mandatat. Aceştia, la rândul lor, au nişte poliţe de plătit unor parteneri răsăriteni, cu care sunt în înţelegeri, pentru motive economice. La rândul lor, partenerii răsăriteni ai mandatarilor lui Filat au angajamente faţă de prietenul de discuţii fotbalistice al lui Filat, Igor Smirnov. Riscurile jocului lui Filat privesc direct destinul actual şi viitor al Republicii Moldova. Important este ca Filat, indiferent de divorţurile şi idilele sale politice, indiferent de învârtecuşurile aduse din condei în discursul său public, să nu achite aceste poliţe pe seama intereselor noastre naţionale.



 
POSSIBLE PITFALLS FOR CHISINAU IN THE UPCOMING 5+2 NEGOTIATIONS

(Part Three of three )

by Vladimir Socor

Moscow and Berlin converge in asking Chisinau to give up the 2005 law on Transnistria conflict-resolution principles, renounce the unitary character of the state, and (backstage) to move toward federalizing Moldova (see EDM, June 6, 8). Chisinau may well face such demands on June 21 in Moscow, when the 5+2 negotiations resume after a five-year breakdown.

Berlin’s position is not that of the European Union. The EU, however, does not seem to have defined its collective position vis-à-vis the German initiative. The United States is taking a back seat, conceding the lead to the EU, even as Germany attempts to seize the lead from Brussels. However, Germany has no status in the 5+2 format, and no EU mandate to shape the agenda or negotiate with Moscow on the EU’s behalf.

At this point, only Moscow and Tiraspol are bringing their firmly entrenched goals to the upcoming negotiations. Chisinau has its own, fairly clear and constant objectives (see accompanying article), but is being asked to demonstrate a “constructive” attitude through concessions at the outset. Moscow has warned that it would hold Chisinau primarily responsible for blocking the process, unless Chisinau abandons the 2005 law and the “unitary” state (Interfax, June 6).

In Tiraspol, “president” Igor Smirnov has asked the Supreme Soviet to draft and adopt a law on Transnistria’s objectives in the negotiations, ahead of the June 21 Moscow meeting (Olvia press [Tiraspol], June 7). Obviously, Moscow and Tiraspol will offer another tradeoff, whereby Transnistriawould drop its new “law” in return for Moldova abandoning its 2005 law. Certain European diplomats will almost certainly ask Chisinau to be “reasonable” and accept such an asymmetrical trade-off.

In almost 20 years of negotiations on the Transnistria conflict, Moldova was often asked for unilateral concessions, so as not to look “intransigent.” The Kremlin was always at the origin of such pressures on Chisinau. From time to time, Western partners would ask Chisinau for pre-emptive concessions, simply to induce Russia to restart negotiations that Moscow had itself blocked in the first place. Negotiations, while undoubtedly necessary and actively sought by Chisinau, had become a goal per se, without clearly defining the final objectives until 2005. In that year, the 5+2 negotiation format was created with US and EU participation. However, Russia (using Tiraspol as a cover) blocked that process after only five months (March 2006). To restart it now, it seems easier for Berlin (and a few like-minded chancelleries) to put the burden of “flexibility” on Moldova, rather than on Russia.

The resumption of negotiations on June 21 in Moscow holds several potential traps for Chisinau. The tandem of Moscow and Tiraspol can be expected to seek a “multi-level” negotiating process, i.e., supplementing the 5+2 format with two other formats: Chisinau-Tiraspol (1+1) and Chisinau-Tiraspol-Moscow (2+1). This would undercut the 5+2 format even as it re-starts. Russia would declare that anything agreed there would be subject to approval by the full-fledged 5+2. However, Moscow would seek to dilute Western influence and create faits accomplis through those parallel formats. By the same token, Tiraspol would seek some semblance of recognition in such formats. All this would confuse and delay an internationally negotiated solution to the conflict.

The Moscow meeting can be expected to issue a statement of principle and purpose, serving as founding document of a revived 5+2 process. Russian diplomats from Foreign Minister Sergei Lavrov down, want Moldova to give up the 2005 law, replace the “unitary” with a “federal” state structure, and defer the issue of Russian troop withdrawal almost indefinitely. Judging from the long track record of this process, Russia (and parties receptive to Russia’s views) can draft a statement of principle and purpose with ambivalent formulations, potentially accommodating Moscow’s demands, though susceptible to interpretation and further bargaining. This could paralyze the future course of negotiations, enable Moscow to continue playing for time, and ultimately generate pressures on Moldova to accept Russia’s interpretations as a means to “unblock the process.”

Almost certainly, Moscow and Tiraspol will demand some acknowledgment of “past documents,” signed by Chisinau with Moscow and/or Tiraspol prior to 2005, or outside the 5+2 format after 2006. Those documents have no legal standing, however; they are no more than records (or “memoranda”) of conversations, with no binding effect. Moscow and Tiraspol, however, interpret any such document as “agreements,” constantly demanding recognition of “previously reached agreements” (“ranneye dostignutyie dogovoryonnosti” is the standard phrase). Even an indirect acknowledgment of such “earlier” documents by Chisinau--e.g., accepting to “examine” them, as has been suggested--could irreparably distort the future course of negotiations from the moment of their restart. What is being re-started, actually, is the 5+2 format, not anything that occurred prior to 2005, or after 2006 outside that format. Thus, Chisinau would be fully justified to acknowledge only documents that were (or would henceforth be) signed within the 5+2 format.

 
GERMAN INITIATIVES FAVOR RUSSIA ON TRANSNISTRIA TALKS

(Part Two of three)

by Vladimir Socor

In the context of Russo-German special relations, the German government proposes to restart international negotiations on the Transnistria conflict from a modified basis, one largely favorable to Russian interests. On this issue, Germany’s Ministry of Foreign Affairs implements a policy that originates in the Chancellor’s Office. The German non-paper, circulated confidentially to the interested governments, suggests certain tradeoffs at Moldova’s expense, both through its proposals (German Ministry of Foreign Affairs, “Key Issues for a Solution to the Transnistria Conflict,” EDM, June 6) and through its gaps. Some of the accompanying diplomatic conversations strengthen this impression, ahead of the June 21 restart of negotiations in the 5+2 format.

Given that the German non-paper proposes an agenda for negotiations, this document’s gaps are at least as relevant as its proposals. Thus, Berlin’s document eliminates the following critical issues, or goals, from the current agenda: 1. withdrawal of Russian troops and the transformation/internationalization of that “peacekeeping” operation; 2. support for democratic reforms and demilitarization in Transnistria, during and as part of the conflict-resolution process; 3. codifying a special status (autonomy) for Transnistria within the framework of Moldova’s constitution; and 4. holding out a European integration perspective for Moldova, which would stimulate Transnistria’s population to support the country’s reunification. While Chisinau proceeds from these objectives in the negotiating process, Berlin omits them, in apparent deference to Moscow.

Those four goals are fundamental to Chisinau’s negotiating position, as reaffirmed in its confidential non-paper on the upcoming negotiations (Moldovan Ministry of Foreign Affairs, “Basic approaches to the Transnistria conflict-settlement process,” May 2011). Moldovan governments irrespective of party affiliations have pursued those objectives ever since the country adopted its clear-cut European orientation (from 2004 onward). Indeed, Chisinau designed that negotiating position to support its European course, instead of going for a deal on Russia’s terms.

If negotiations restart from premises jointly defined by Moscow and Berlin, those four critical gaps in Berlin’s position could lead to:  1. a settlement negotiated in the presence of Russian troops, distorting any political outcome; 2. agreements that legitimize a Kremlin-installed leadership in Tiraspol; 3. a “joint,” Chisinau-Tiraspol re-write of Moldova’s constitution, as some German diplomats actually suggest; 4. diminished appeal and reduced credibility of the EU in Transnistria and ultimately even in the rest of Moldova.

In conversations accompanying Berlin’s non-paper, German diplomats propose turning Moldova from a “unitary” state into a “federation.” Berrlin’snon-paper hints at this by “exclud[ing] a confederation,” thus allowing sufficient room for Moscow and Tiraspol to seek a Moldovan “federation.” German diplomacy favors apparently this on two counts: as an outright concession to Russia, and a pretense that federalism can work in Moldova/Transnistria more or less as it has in Germany.

One far-reaching document, leaked in full to the Chisinau press, seems to show the tip of an iceberg. Ambassador Patricia Flor, head of the German Foreign Ministry’s Eastern Europe-South Caucasus-Central Asia division, is handling the Transnistria conflict negotiations for that ministry. She urges Chisinau to “get rid of its federalization-phobia,” imputing this to Moldovan politicians’ poor knowledge of successful federations in Europe. Ambassador Flor proposes creating a Chisinau-Tiraspol working group to draft a new, “federal” constitution for Moldova; and offers German assistance to that end, drawing on Germany’s successful model of federalism (Flux [Chisinau], April 22, May 2, 15; Jurnal de Chisinau, May 17).

Inviting Transnistria’s current administration, with its security apparatus and Russian troops in place, to re-negotiate Moldova’s constitution in accordance with Tiraspol’s wishes, would be a far cry from German federalism. It would derail Moldova from its European course, debilitate its politics, and potentially create a Russian-controlled statelet within a dysfunctional Moldovan state.

This proposal would turn the clock back by almost a decade. It rehashes Russia’s attempts in 2002-2003 to “federalize” Moldova with Transnistria, starting from a “joint” Chisinau-Tiraspol rewrite of Moldova’s constitution. Some US field-level diplomats had joined forces with Russia on this issue then, treating Moldova as a currency of exchange at that time. Washington, however, reversed this move as Chisinau turned West. To shield the state from such pressures in the future, and protect its Western orientation, Moldova adopted the 2005 law on the principles for settling the Transnistriaconflict (see EDM, June 6).

Regardless of Berlin’s motives or missteps, the Moldovan government has welcomed Germany’s active role on the Transnistria issue in recent months. Chisinau still believes that Germany’s entry into this process can generate a positive dynamic, at least for re-starting the 5+2 negotiations. Moldovan Prime Minister, Vlad Filat, has held several productive meetings with Chancellor Angela Merkel in Germany and elsewhere. Filat, his government, and the Parliament, however, would be unable to accept Russian or German proposals that would turn the clock back on Moldova. The existing constitutional setup, and unitary character of the state, can accommodate a special status for Transnistria, according to Filat returning from his latest German visit (Moldpres, May 20).

 

 
GERMAN DIPLOMACY TILTS TOWARD RUSSIA ON TRANSNISTRIA NEGOTIATIONS

(Part One of three)

by Vladimir Socor

International negotiations on the Transnistria conflict are set to resume on June 21, for the first time since 2006, in the 5+2 format (Russia, Ukraine, OSCE, the United States, European Union, Chisinau, and Tiraspol). Russia, which had authorized Tiraspol to cause the five-year breakdown, is now bringing Tiraspol back to the table and re-launching the negotiations in Moscow.

Moscow is thereby going for the tradeoff envisaged in the Meseberg Memorandum, signed by German Chancellor Angela Merkel with Russian President Dmitry Medvedev in June 2010 in the eponymous castle near Berlin. Under that document, Russia would cooperate to settle theTransnistria conflict, in return for which the EU would create a joint committee with Russia to regulate European security affairs. Russia would thus gain a role in EU decision-making, while the joint committee would bypass NATO and implicitly the United States. It is an ideological tenet of German neo-Ostpolitik to involve Russia in the EU’s and, potentially, NATO’s decision-making processes. In the German view, Russia’s cooperation on Transnistria should prove Moscow’s bona fides as a security partner to the EU.

To help elicit European support for its view, Berlin is asking Moscow for a token gesture on Transnistria. To facilitate this, Germany is nudging the negotiations toward an outcome favorable to Russia, as German diplomacy’s non-paper reveals (see below).

The EU holds “observer” status in the 5+2 negotiations, but Germany is acting in its own name with this initiative. This has never received the EU’s official endorsement, let alone being a part of the EU’s common foreign and security policy. But neither has the EU disavowed this German proposal. In practice, Germany is attempting to substitute its own policy for that of the EU on this issue. Meanwhile, a wait-and-see attitude seems to prevail in Brussels.

The 5+2 negotiations in Moscow would start on the wrong footing, prejudging the entire subsequent process, if Russia and Germany combine in defining the parameters from the outset. This seems to be occurring at the moment, with Berlin basically doing an end-run around a passive EU.

Ahead of the Moscow restart, Berlin has circulated its defining terms in a “non-paper”. This is a normal opening move by a participant to a negotiating process, though not by Germany in this case. Germany, moreover, has opposed the issuance of a non-paper by the EU on the parameters of these negotiations. All this looks odd, since the EU is a participant in the 5+2 format while Germany never was, nor does it seek to join that format. Instead, Berlin seeks to shape the EU’s policy on this issue from within the EU, in conformity with Germany’s neo-Ostpolitik.

The German non-paper, circulated confidentially to the interested governments (German Ministry of Foreign Affairs, “Key Issues for a Solution to theTransnistria Conflict”), proceeds from Moldova’s territorial integrity as its starting assumption. It defines the negotiations’ goal as ensuring a functional and fully operational state in a reunified Moldova, with a new constitutional setup that would at the same time ensure special rights for Transnistria. In this document and in accompanying conversations, however, German diplomacy contradicts its own starting premise. It makes the goal of a viable Moldovan state more difficult to achieve through excessive empowerment of Russian-controlled Transnistria within that state. And it renders the goal of Moldova’s territorial integrity more elusive by avoiding the issue of Russia’s “peacekeeping” troops stationed on Moldova’s territory.

Going beyond local autonomy for Transnistria, the German document proposes “representation and participation of Transnistria at the level of the unified state, in the government and the legislature,” as topics for negotiation. Participation of Tiraspol in Moldova’s central government, along with creating a bicameral parliament in Chisinau, were fixtures of Russia’s proposals in years past, including the 2003 Kozak Memorandum; and will undoubtedly be reprised by the Russian side in the upcoming negotiations. Russia hopes to see a hybrid, dysfunctional government in Chisinau, whose European orientation would be subject to permanent obstruction or outright veto from Tiraspol’s Russian-installed officials. Moscow deliberately confuses the issue of Transnistria’s autonomy with that of Transnistria’s participation in Moldova’s central government. The German position would make it easier for Russia to pursue this goal.

Berlin wants that “neither the Moldovan law on Transnistria [conflict-settlement] from 2005, nor Transnistria’s unilateral declarations of independence, should prejudge the settlement.” This view coincides exactly with Moscow’s, as stated most recently by Foreign Minister Sergei Lavrov, previewing the restart of the negotiations (Interfax, June 5). Moldova’s 2005 law, unanimously adopted by a freely elected parliament, stipulates democratization and demilitarization in Transnistria as integral components of conflict-resolution. Its terms also rule out any kind of veto mechanism for Tiraspol vis-a-vis Moldova’s central government. Unsurprisingly, Russia wants this law scrapped, changed, or at least suspended.  What is surprising is Berlin asking Moldova–also in bilateral diplomatic channels--to ignore the law of the land, and equating Moldova’s democratically adopted legislation withTransnistria’s Soviet-style referenda.

 

 
«ÎnceputAnterior123456UrmătorSfârşit»

Pagina 1 din 6

Financial Markets, Politics and the New Reality

Financial Markets, Politics and the New Reality

Stratfor.com By George Friedman Louis M. Bacon is the head of Moore Capital Management, one of the largest and most influential hedge funds in the world. Last week, he announced that he was returning one quarter of his largest fund, about $2 billion, to his investors. The reason he gave to The...

Cosmin NO_COMMENTS 15 Aug 2012 Hits:1193

Read more

Romania trapped between the referendum and criticism from the EU

A referendum on the impeachment of President Traian Basescu will be held on 29 July in Romania. On 18 July, under pressure from the EU, the parliament changed the rules for holding the referendum and introduced a 50 per cent turnout requirement in order for the vote to be binding....

Cosmin NO_COMMENTS 31 Iul 2012 Hits:272

Read more

Ukraine is becoming dependent on Russian loans

Ukraine is becoming dependent on Russian loans

On 29 March, the state-owned Naftohaz announced that it is seeking to open a credit line for $2 billion with Russia’s Gazprombank for a period of 7 years. By way of explanation, Naftohaz said that it did not have the resources to pay for Russian gas, due to high prices...

Administrator NO_COMMENTS 08 Apr 2012 Hits:4035

Read more

Recursul Patriarhiei Moscovei la etnolingvistică sau manipularea prin limbaj ca procedeu de menţinere a puterii canonice

Recursul Patriarhiei Moscovei la etnolingvistică sau manipularea prin limbaj ca procedeu de menţinere a puterii canonice

Vlad Cubreacov   Sub patriarhul Kiril, Patriarhia „multinaţională”, de fapt, supranaţională şi, astfel, imperială prin (auto)definiţie, a Moscovei şi a întregii Rusii promovează o nouă politică etnolingvistică. Dragostea Moscovei pentru ucraineni Primul element pe care l-au remarcat observatorii vieţii bisericeşti din Rusia este că versiunii ruseşti a paginii oficiale de internet a Patriarhiei din...

Cosmin NO_COMMENTS 25 Mar 2012 Hits:836

Read more

The consequences of electing the President of Moldova

The consequences of electing the President of Moldova

On 16 March, Moldova’s parliament elected as president Nicolae Timofti, a judge, the candidate of the ruling Alliance for European Integration (AIE), and the chairman of the Supreme Judiciary Council. In addition to the members of the three parties forming the AIE (who together hold 58 seats in parliament) and...

Cosmin NO_COMMENTS 23 Mar 2012 Hits:436

Read more

The State of the World: Germany's Strategy

The State of the World: Germany's Strategy

By George Friedman The idea of Germany having an independent national strategy runs counter to everything that Germany has wanted to be since World War II and everything the world has wanted from Germany. In a way, the entire structure of modern Europe was created to take advantage of Germany's economic...

Cosmin NO_COMMENTS 13 Mar 2012 Hits:1288

Read more

Raw material partnership between Germany and Kazakhstan

Raw material partnership between Germany and Kazakhstan

Germany and Kazakhstan entered into a partnership agreement “in the area of raw materials, industry and technology” on 8 February in Berlin. The agreement will enable German firms to explore and produce inter alia rare earth metals in Kazakhstan. In exchange, Germany is to support the construction of modern industry and...

Cosmin NO_COMMENTS 19 Feb 2012 Hits:306

Read more

A risky attempt to break the political deadlock in Moldova

A risky attempt to break the political deadlock in Moldova

On 15 January, the leaders of the three parties in Moldova’s ruling coalition, the Alliance for European Integration, announced that a referendum would be held in April to modify the procedures for presidential elections. This change will involve reducing the number of votes needed in parliament to elect a president...

Cosmin NO_COMMENTS 23 Ian 2012 Hits:1022

Read more

A wave of protests sweeps across Romania – a threat of internal destabilisation?

A wave of protests sweeps across Romania – a threat of internal destabilisation?

Starting on 13 January, Romania has seen its largest antigovernment demonstrations since the late 1990s. According to the Romanian Gendarmerie, approximately 13,000 people took to the streets across the country at the height of the protests. With the exception of Bucharest, where the demonstrations turned into one-day violent riots, these...

Cosmin NO_COMMENTS 23 Ian 2012 Hits:481

Read more
Imagine
Islam: the Communism of Today
Luni, 04 Octombrie 2010
frontpagemag.com the following is a speech Geert Wilders gave in Berlin on October 2, 2010. I am very happy to be here in Berlin today. As you... Citeşte mai mult...
Imagine
The Libyan War of 2011
Duminică, 20 Martie 2011
By George Friedman The Libyan war has now begun. It pits a coalition of European powers plus the United States, a handful of Arab states and rebels... Citeşte mai mult...
Imagine
Cum se trăieşte în cea mai nouă capitală a lumii
Marţi, 11 Ianuarie 2011
11 ianuarie- Cum se trăieşte în cea mai nouă capitală a lumii Referendumul pentru separarea Sudanului de Sud va duce, cel mai probabil, la... Citeşte mai mult...
Imagine
Un viitor geopolitic sub semnul lui Huxley?
Luni, 16 August 2010
Magnitudinea prefacerilor care au loc astăzi amintesc de finalul Războiului Rece, de perioada „Războiului Stelelor“, când generalii sovietici... Citeşte mai mult...
Imagine
Barack Obama a decis reducerea efectivelor militare în Irak
Marţi, 03 August 2010
sursa: TVR.ro Odată cu încheierea misiunii de luptă în Irak, Statele Unite trec de la o prezenţă militară la operaţiuni de instruire şi... Citeşte mai mult...
Imagine
Articol din STRATFOR: WikiLeaks and the Afghan War
Marţi, 27 Iulie 2010
By George Friedman On Sunday, The New York Times and two other newspapers published summaries and excerpts of tens of thousands of documents leaked... Citeşte mai mult...
Imagine
comunicat de la Banca Moldiala:
Miercuri, 11 August 2010
World Bank And Bulgaria Sign Agreement To Step Up Support For Infrastructure Development SOFIA, August 10, 2010―World Bank Group President Robert... Citeşte mai mult...
Imagine
Czech-Ukrainian relations cool off again
Vineri, 13 Ianuarie 2012
Two weeks after the Ukrainian Prime Minister Mykola Azarov’s visit to Prague, which was aimed at thawing Czech-Ukrainian relations, the Czech... Citeşte mai mult...
Imagine
From the Mediterranean to the Hindu Kush: Rethinking the Region Read more: From the Mediterranean to the Hindu Kush: Rethinking the Region | STRATFOR
Marţi, 18 Octombrie 2011
From the Mediterranean to the Hindu Kush: Rethinking the Region is republished with permission of STRATFOR. By George Friedman The territory... Citeşte mai mult...
Imagine
A new force in Georgia politics?
Luni, 17 Octombrie 2011
Aleksandra Jarosiewicz On 7 October, the Georgian billionaire Bidzina Ivanishvili (the richest man in Georgia, with a fortune estimated at US$5.5... Citeşte mai mult...
Imagine
Angela Merkel pays a visit to China
Vineri, 10 Februarie 2012
During her visit to China (1–3 February), the German chancellor attempted to convince the Chinese government to become engaged in assistance for... Citeşte mai mult...
Imagine
A doua zi de grevă generală în Grecia. Sunt aşteptate noi manifestaţii - VIDEO
Joi, 20 Octombrie 2011
Noi manifestaţii erau aşteptate joi la Atena în cea de-a doua zi a unei greve generale de 48 de ore împotriva unui proiect de lege privind... Citeşte mai mult...
Imagine
RAPORT BM: România, pe locul 72 în topul anual privind mediul de afaceri. Care sunt greutăţile cu care te confrunţi la înfiinţarea unei firme
Joi, 20 Octombrie 2011
  România a coborât şapte locuri în topul anual al Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, Doing Business 2012, până pe poziţia 72 din... Citeşte mai mult...
Imagine
BNR: Între 2004 şi 2008 intrau în România 16 miliarde de euro anual. Aceşti bani nu mai vin
Joi, 20 Octombrie 2011
Intrările anuale de capital însumau în medie circa 16 miliarde de euro între 2004-2008, dar odată cu începutul crizei acest flux de bani s-a... Citeşte mai mult...
Borisov: România şi Bulgaria vor intra în Schengen anul viitor, în două etape, au decis liderii UE
Duminică, 23 Octombrie 2011
"Până la sfârşitul anului trebuie găsită o soluţie pentru a se asigura intrarea Bulgariei şi României în 2012, lucru scris în protocol... Citeşte mai mult...
Basescu a zis...
Duminică, 23 Octombrie 2011
"Astăzi, am atenţionat în mod expres asupra faptului că programul de recapitalizare a băncilor trebuie să aibă în vedere şi menţinerea ... Citeşte mai mult...
Imagine
The breakdown of political order in Romania
Vineri, 07 Septembrie 2012
Tomasz Dąborowski Last week saw an escalation in the conflict between President Traian Basescu and the Victor Ponta government which has been in... Citeşte mai mult...
Romania trapped between the referendum and criticism from the EU
Marţi, 31 Iulie 2012
A referendum on the impeachment of President Traian Basescu will be held on 29 July in Romania. On 18 July, under pressure from the EU, the... Citeşte mai mult...
Imagine
A wave of protests sweeps across Romania – a threat of internal destabilisation?
Luni, 23 Ianuarie 2012
Starting on 13 January, Romania has seen its largest antigovernment demonstrations since the late 1990s. According to the Romanian Gendarmerie,... Citeşte mai mult...
EU visa liberalisation: success for Moldova, slow progress for Ukraine
Sâmbătă, 01 Decembrie 2012
On 19 November, the EU Council acknowledged that Moldova has completed the first phase of the Visa Liberalisation Action Plan (VLAP), and agreed that... Citeşte mai mult...
Imagine
Recursul Patriarhiei Moscovei la etnolingvistică sau manipularea prin limbaj ca procedeu de menţinere a puterii canonice
Duminică, 25 Martie 2012
Vlad Cubreacov   Sub patriarhul Kiril, Patriarhia „multinaţională”, de fapt, supranaţională şi, astfel, imperială prin (auto)definiţie, a... Citeşte mai mult...
Imagine
The consequences of electing the President of Moldova
Vineri, 23 Martie 2012
On 16 March, Moldova’s parliament elected as president Nicolae Timofti, a judge, the candidate of the ruling Alliance for European Integration... Citeşte mai mult...
UE
Imagine
Financial Markets, Politics and the New Reality
Miercuri, 15 August 2012
Stratfor.com By George Friedman Louis M. Bacon is the head of Moore Capital Management, one of the largest and most influential hedge funds in the... Citeşte mai mult...
Imagine
The State of the World: Germany's Strategy
Marţi, 13 Martie 2012
By George Friedman The idea of Germany having an independent national strategy runs counter to everything that Germany has wanted to be since World... Citeşte mai mult...
Imagine
EUROPA ȘI IMPOSIBILITATEA MANAGEMENTULUI SECURITĂȚII ENERGETICE
Vineri, 13 Ianuarie 2012
Sursa: Impact Strategic:  http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/is40.swf Drd. Cosmin Gabriel Păcuraru Strategiile divergente ale securității... Citeşte mai mult...
Imagine
Turkish-Russian tension over the Syrian crisis
Duminică, 21 Octombrie 2012
Szymon Ananicz and Witold Rodkiewicz On 10 October, Turkey forced a Syrian aircraft which was flying through its airspace on the way from Moscow to... Citeşte mai mult...
Imagine
Românii din Timoc, infiltraţi de sârbi
Joi, 02 Septembrie 2010
După ce au preluat controlul asupra Consiliului Naţional al Minorităţii Române, autorităţile sârbe pregătesc o nouă lovitură împotriva... Citeşte mai mult...
Imagine
Croaţia încearcă să facă să dispară dialectul istroromân. Raport pe 2010 despre situaţia istroromâni
Miercuri, 28 Iulie 2010
de Vlad Cubreacov „Pe fondul activităţii Asociaţiei „Andrei Glavina”, înfiinţată la Triest în aprilie 1994, a editării primei... Citeşte mai mult...
Imagine
Ukraine is becoming dependent on Russian loans
Duminică, 08 Aprilie 2012
On 29 March, the state-owned Naftohaz announced that it is seeking to open a credit line for $2 billion with Russia’s Gazprombank for a period of... Citeşte mai mult...
Imagine
In Putin’s Shadow. Dmitry Medvedev’s presidency
Joi, 08 Decembrie 2011
Dmitry Medvedev’s presidency was an experiment carried out by the Russian ruling elite. Even though the new president has been a loyal member of... Citeşte mai mult...
Imagine
Minsk boycotts the Eastern Partnership summit
Marţi, 11 Octombrie 2011
The Belarusian government refused to send its foreign minister Syarhey Martynau to the Eastern Partnership (EaP) summit in Warsaw (29-30 September),... Citeşte mai mult...
Imagine
Strikes in Kazakhstan are growing
Duminică, 28 August 2011
Centre for Eastern Studies,  Aleksandra Jarosiewicz Since the end of May, Kazakhstan’s Mangistau region, located on the Caspian Sea, has been the... Citeşte mai mult...
Imagine
De ce a devenit Kazahstanul promotorul denuclearizarii?
Miercuri, 01 Septembrie 2010
Cea de-a patra putere nucleara a fostei Uniuni Sovietice, Kazahstanul respinge oficial si sonor inarmarea nucleara. Presedintele Nursultan Nazarbaiev... Citeşte mai mult...
Imagine
Nazarbaev- lider pe viata al natiunii kazahe
Miercuri, 12 Mai 2010
Camera inferioara a parlamentului kazah a aprobat astazi proiectul de lege ce-i confera statutul de lider pe viata actualui presedinte al republicii... Citeşte mai mult...
Imagine
Raw material partnership between Germany and Kazakhstan
Duminică, 19 Februarie 2012
Germany and Kazakhstan entered into a partnership agreement “in the area of raw materials, industry and technology” on 8 February in Berlin. The... Citeşte mai mult...
Azerbaijan and Turkey cannot reach an agreement on gas
Vineri, 12 August 2011
  On 27 July, the Prime Minister of Turkey Recep Tayyip Erdogan paid a visit to Baku. Despite the elaborate ceremonial, the visit did not bring... Citeşte mai mult...
Imagine
The U.S.-Saudi Dilemma: Iran's Reshaping of Persian Gulf Politics Read more: The U.S.-Saudi Dilemma: Iran's Reshaping of Persian Gulf Politics | STRATFOR
Marţi, 19 Iulie 2011
The U.S.-Saudi Dilemma: Iran's Reshaping of Persian Gulf Politics is republished with permission of STRATFOR.By Reva BhallaSomething extraordinary,... Citeşte mai mult...
Dispatch: Succession and Economics in North Korea
Vineri, 10 Septembrie 2010
Analyst Rodger Baker examines the links between North Korea’s foreign policy and its impending succession and possible economic reform.  
Imagine
Rusia pierde 
o oportunitate cu Japonia
Luni, 02 August 2010
sursa: Romania Libera: de YURIKO KOIKE Schimbul recent de spioni dintre Rusia şi Statele Unite pare să demonstreze că „resetarea" relaţiilor... Citeşte mai mult...
Talibanii pakistanezi ar putea fi plasati pe lista neagra a organizatiilor teroriste
Miercuri, 12 Mai 2010
Departamentul american de stat ia in considerare decizia de a-i include pe lista organizatiilor teroriste pe talibanii pakistanezi, dupa ce s-a... Citeşte mai mult...

Czech-Ukrainian relations cool off again

in Opinii by Cosmin
Two weeks after the Ukrainian Prime Minister Mykola Azarov’s visit to Prague, which was aimed at thawing Czech-Ukrainian relations, the Czech government has given political asylum to Oleksandr Tymoshenko, the husband of the former Prime Minister of Ukraine who has been sentenced to seven years' imprisonment. Mr Tymoshenko is an entrepreneur (and also has stakes in a company in the Czech Republic), and had hitherto not been involved in political life in Ukraine. In the Czech Republic, however,…

From the Mediterranean to the Hindu Kush: Rethinking the Region Read more: From the Mediterranean to the Hindu Kush: Rethinking the Region | STRATFOR

in Opinii by Administrator
From the Mediterranean to the Hindu Kush: Rethinking the Region is republished with permission of STRATFOR. By George Friedman The territory between the Mediterranean and the Hindu Kush has been the main arena for the U.S. intervention that followed the 9/11 attacks. Obviously, the United States had been engaged in this area in previous years, but 9/11 redefined it as the prime region in which it confronted jihadists. That struggle has had many phases, and it appears to have entered a new one…

A new force in Georgia politics?

in Opinii by Administrator
Aleksandra Jarosiewicz On 7 October, the Georgian billionaire Bidzina Ivanishvili (the richest man in Georgia, with a fortune estimated at US$5.5 billion) issued a statement in which he announced the creation of a new political party. Its goal is to win next year's parliamentary elections and remove the current ruling camp from power. Ivanishvili made a fortune in the 1990s and early 2000s in Russia, where he was involved in the banking industry and metallurgy together with major Russian…

Yulia Tymoshenko sentenced

in Opinii by Administrator
Sławomir Matuszak and Tadeusz A. Olszański On 11 October, the former Prime Minister of Ukraine, Yulia Tymoshenko, was convicted and sentenced to seven years’ imprisonment. In addition, the court ruled that she was forbidden from holding public office for three years, and was obliged to pay damages to Naftohaz amounting to 1.5 billion hryvnia (approximately US$187 million). The court also upheld her detention on remand while she appeals, which her defence team has already announced she will…

Tendinţe şi schimbări în corpul social al Republicii Moldova

in Opinii by Administrator
Vlad CUBREACOV Institutul Republican Internaţional (IRI) la Chişinău a comandat, aşa cum obişnuieşte la fiecare jumătate de an, un nou sondaj naţional. Chestionarea pe teren a fost făcută de operatorii Magenta Consulting în perioada 20 august – 2 septembrie 2011, iar cercetarea a fost elaborată, coordonată şi analizată de Baltic Surveys/The Gallup Organization. Sondajul, având o marjă de eroare sub 3%, a cuprins un eşantion de 1200 rezidenţi din Republica Moldova cu vârsta de peste 18 ani.…

photo Limba română sub garanţiile RSS Moldoveneşti
Între euroconformitate şi recurs la geolingvistică Limba este un fel de cod genetic al fiecărui popor, fiind depozitarul şi expresia istoriei sale. O limbă exprimă pe deplin identitatea inconfundabilă a unui popor în mozaicul lumii. Orice limbă este un organism viu şi se confundă cu fiinţa etnică a unui popor. De regulă, aria de răspândire a unei limbi coincide cu spaţiul etnic de geneză şi devenire a etniei respective. Alteori, intervenţiile brutale în istorie ale uno

photo Ukraine is becoming dependent on Russian loans
On 29 March, the state-owned Naftohaz announced that it is seeking to open a credit line for $2 billion with Russia’s Gazprombank for a period of 7 years. By way of explanation, Naftohaz said that it did not have the resources to pay for Russian gas, due to high prices and customers’ rising debts. The suspension of Ukraine’s cooperation with the IMF in late 2010 resulted in a significant increase in credit costs for Ukrainian companies in Western banks. In this situation, Russian loans are

photo Rusia pierde 
o oportunitate cu Japonia
sursa: Romania Libera: de YURIKO KOIKE Schimbul recent de spioni dintre Rusia şi Statele Unite pare să demonstreze că „resetarea" relaţiilor dintre cele două ţări a funcţionat. În schimb, până acum, Rusia a făcut prea puţin pentru „a reseta" relaţiile sale cu Japonia. Aceasta nu este doar o oportunitate pierdută, având în vedere nevoia Rusiei de a-şi moderniza economia, dar şi o gravă eroare strategică, având în vedere îngrijorarea tot mai mare a Rusiei privind

photo The U.S.-Saudi Dilemma: Iran's Reshaping of Persian Gulf Politics Read more: The U.S.-Saudi Dilemma: Iran's Reshaping of Persian Gulf Politics | STRATFOR
The U.S.-Saudi Dilemma: Iran's Reshaping of Persian Gulf Politics is republished with permission of STRATFOR.By Reva BhallaSomething extraordinary, albeit not unexpected, is happening in the Persian Gulf region. The United States, lacking a coherent strategy to deal with Iran and too distracted to develop one, is struggling to navigate Iraq’s fractious political landscape in search of a deal that would allow Washington to keep a meaningful military presence in the country beyond the end-of-201

photo How Ukrainian oligarchs view economic integration with the EU and Russia
The negotiations between Ukraine and the European Union on the Association Agreement and the Deep and Comprehensive Free Trade Agreement (DCFTA) have reached the final stage. Russia is opposed to Ukraine signing this agreement. Ukraine's main oligarchs can neither push forward nor impede the conclusion of the DCFTA as on the whole it does not directly affect their interests. The signing of the agreement does not bring any visible profits for Ukraine's key export branches as the EU market is re

photo Violenţele continuă în Grecia după aprobarea împrumutului de 110 miliarde de euro de la FMI şi UE
Riscurile extinderii crizei din Grecia în Portugalia şi Spania sunt discutate la reuniunea statelor din zona euro. Între timp, la Atena, situaţia este în continuare extrem de tensionată, după ce oficialii greci au aprobat, joi, planul de austeritate, prin care ţara va primi 110 miliarde de euro din partea FMI şi a Uniunii Europene.

photo Fortele special ruse au eliberat un petrolier capturat de piratii somalezi
Fortele speciale ruse au efectuat, joi dimineata, un raid impotriva piratilor somalezi care deturnasera un petrolier, reusind sa elibereze echipajul si sa-i aresteze pe pirati, a anuntat Forta navala anti-piraterie a UE, citata de AP.  Nava Moscow University, sub pavilion liberian dar detinuta de guvernul de la Moscova, a fost capturata miercuri, iar cei 23 de marinari rusi se refugiasera intr-o camera de urgenta.

photo Conflict violent la granita dintre Macedonia si Kosovo: patru morti
Patru persoane si-au pierdut viata miercuri, la granita dintre Macedonia si Kosovo, in urma unui schimb de focuri dintre un grup armat si politisti.Conflictul violent a avut loc in noaptea de marti spre miercuri, langa satul Radusa. Se pare ca un grup de traficanti de arme a deschis focul asupra fortelor de ordine, iar politistii au raspuns folosind armamentul din dotare, relateaza Agentia Focus.Patru persoane au fost ucise, iar alte cateva ranite, iar pana acum au fost identificate doar trei

photo The State of the World: Germany's Strategy
By George Friedman The idea of Germany having an independent national strategy runs counter to everything that Germany has wanted to be since World War II and everything the world has wanted from Germany. In a way, the entire structure of modern Europe was created to take advantage of Germany's economic dynamism while avoiding the threat of German domination. In writing about German strategy, I am raising the possibility that the basic structure of Western Europe since World War II and of Europ

photo Bani pentru Moldova? Capacitatea de absortie mica!
In perioada de cand Alianta pentru Integrare Europeana a preluat puterea la Chisnau a inceput concursul “Cine are cei mai multi bani de cheltuiut in Moldova”.

photo Financial Markets, Politics and the New Reality
Stratfor.com By George Friedman Louis M. Bacon is the head of Moore Capital Management, one of the largest and most influential hedge funds in the world. Last week, he announced that he was returning one quarter of his largest fund, about $2 billion, to his investors. The reason he gave to The New York Times was that he had found it difficult to invest given the impossibility of predicting the European situation. He was quoted as saying, "The political involvement is so extreme -- we have no

Talibanii pakistanezi ar putea fi plasati pe lista neagra a organizatiilor teroriste
Departamentul american de stat ia in considerare decizia de a-i include pe lista organizatiilor teroriste pe talibanii pakistanezi, dupa ce s-a anuntat ca acestia au avut o implicare in atentatul esuat cu masina capcana de la 1 mai, la New York. Potrivit agentiei France Presse, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Philip Crowley, a declarat ca responsabilii americani se gandesc "la modul cel mai serios" la aceasta problema, o propunere legislativa in acest sens fiind deja inaintata

photo A risky attempt to break the political deadlock in Moldova
On 15 January, the leaders of the three parties in Moldova’s ruling coalition, the Alliance for European Integration, announced that a referendum would be held in April to modify the procedures for presidential elections. This change will involve reducing the number of votes needed in parliament to elect a president from 61 (a three-fifths majority) to 51 (50% +1). The Alliance hopes in this way to avoid another, third in a row, early parliamentary elections, fearing that the opposition Comm

photo Românii din Timoc, infiltraţi de sârbi
După ce au preluat controlul asupra Consiliului Naţional al Minorităţii Române, autorităţile sârbe pregătesc o nouă lovitură împotriva „vlahilor“ de pe Valea Timocului. Belgradul pregăteşte, pentru luna septembrie, interzicerea limbii române în Valea Timocului, pe considerentul că vlahii nu ar fi români. Noua conducere a Consiliului Naţional al Minorităţii Române/Vlahe din Serbia (CNMRS), formată din socialişti şi democraţi, de orientare antiromânească, intenţ

photo Achiziţia avioanelor F-16: între eşec şi vulnerabilitate strategică
sursa: Civitats Politiics Blogs Context nefericit Pe data de 3 august a expirat termenul limităpână la care România trebuia să accepte oferta Statelor Unite privind achiziţia de avioane F-16 C/D în uz. Această ofertă făcea parte dintr-un plan ambiţios al Forţelor Aeriene Române de a moderniza aviaţia militară românească şi de a accede la programul F-35 Lightning II sau Joint Strike Fighter, dezvoltat de Statele Unite in parteneriat cu alte opt state europene: Marea Brita

photo The Libyan War of 2011
By George Friedman The Libyan war has now begun. It pits a coalition of European powers plus the United States, a handful of Arab states and rebels in Libya against the Libyan government. The long-term goal, unspoken but well understood, is regime change — displacing the government of Libyan leader Moammar Gadhafi and replacing it with a new regime built around the rebels. The mission is clearer than the strategy, and that strategy can’t be figured out from the first moves. The strat

photo Strategia Rusiei pe termen scurt
de Cristian Negrea Se pare că avansul Rusiei se accelerează, cel puţin în privinţa Ucrainei. La foarte scurt timp de la preluarea preşedinţiei de către Victor Ianukovici, politica şi economia ucraineană îşi cam predau atribuţiile Rusiei. Acelaşi lucru se petrece şi cu forţele armate şi serviciile secrete. Şeful de stat major al armatei Ivan Svida (instalat în administraţia lui Iushcenko) îşi dă demisia, aproape în acelaşi timp în care Ucraina anunţă că renunţă la

photo Nigeria: Goodluck Jonathan a fost investit in functia de presedinte, dupa moartea lui Umaru Yar'dua
Presedintele interimar al Nigeriei, Goodluck Jonathan a fost investit in functia de sef al statului, in urma decesului presedintelui Umaru Yar'Adua, dupa o lunga perioada de boala. Jonathan, presedinte interimar din luna februarie, isi va continua mandatul pana la alegerile prezidentiale, ce vor avea loc anul viitor. Statul nigerian a decretat sapte zile de doliu, informeaza BBC.

photo Barack Obama a decis reducerea efectivelor militare în Irak
sursa: TVR.ro Odată cu încheierea misiunii de luptă în Irak, Statele Unite trec de la o prezenţă militară la operaţiuni de instruire şi îndrumare. Este explicaţia dată de preşedintele Barack Obama la Atlanta, în faţa veteranilor invalizi pentru confirmarea reducerii efectivelor americane în Irak, cu începere de la 31 august. Aproximativ 50 de mii de militari americani vor continua procesul de antrenare a armatei şi poliţiei irakiene, vor efectua în comun operaţiuni de com

photo Analiza STRATFOR: Social Media as a Tool for Protest
By Marko Papic and Sean NoonanInternet services were reportedly restored in Egypt on Feb. 2 after being completely shut down for two days. Egyptian authorities unplugged the last Internet service provider (ISP) still operating Jan. 31 amidst ongoing protests across the country. The other four providers in Egypt — Link Egypt, Vodafone/Raya, Telecom Egypt and Etisalat Misr — were shut down as the crisis boiled over on Jan. 27. Commentators immediately assumed this was a response to the organiz